Dacă ar fi deajuns să iubim, lucrurile ar fi prea simple. Dar cu cât iubim mai mult cu atât se înrăutățește absurdul. Nu din lipsă de dragoste aleargă Don Juan din femeie în femeie. E ridicol să ni-l închipuim ca un iluminat pornit în căutarea dragostei totale. Tocmai pentru că iubește femeile cu aceeași înflăcărare, și, de fiecare dată, cu întreaga lui ființă, simte nevoia să repete această dăruire și această adâncire. De aici și speranța fiecăreia de a-i da ceea ce niciuna nu i-a mai dat. Dar de fiecare dată femeile se înșeală adânc și izbutesc doar să-l facă să simtă nevoia acelei repetiții. „În sfârșit, exclamă una dintre ele, ți-am dăruit dragostea !” De ce să ne mirăm când Don Juan îi răspunde râzând :„În sfârșit ? Nu, ci doar o dată mai mult.” De ce să trebuiască să iubim rar, pentru a iubi mai mult ?
Albert Camus, în Mitul lui Sisif
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu