12 aprilie 2013

Îngerii reacționari - Emil Cioran





Injustiția guvernează universul. Tot ceea ce se construiește aici, tot ceea ce se desface în el poartă pecetea unei fragilități impure, ca și cum materia ar fi rodul unui scandal în sânul neantului. Fiecare ființă se hrănește cu agonia unei alte ființe; clipele se năpustesc ca vampirii asupra anemiei timpului; lumea e un potir de suspine... În acest abator,  e la fel de zadarnic să-ți încrucișezi brațele sau să-ți scoți sabia.Nici un o superbă dezlănțuire nu ar putea zgudui spațiul sau înnobila sufletele. Triumfurile și eșecurile se succed după o lege necunoscută ce se numește destin, numele la care recurgem când filozoficește săraci, șederea noastră aici sau oriunde ni se pare fără soluție și ca un blestem ce trebuie îndurat, blestem irațional și pe care nu-l merităm.(...)
Iubind  Iraționalul ca pe singura modalitate explicativă, îl privim cum ne împovărează balanța sorții, care nu cântărește decât elementele negative, de aceeași natură. Unde să găsim orgoliul de care avem nevoie spre a provoca forțele ce au hotărât astfel, și care, mai mult încă, sunt iresponsabile de această hotărâre ? Împotriva cui să ducem lupta și încotro să îndreptăm asaltul, când nedreptatea bântuie aerul din plămânii noștri, spațiu gândurilor noastre, tăcerea și stupoarea aștrilor ? Revolta noastră e la fel de rău concepută ca și lumea care-i dă naștere.


Emil Cioran, în Tratat de descompunere


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...