Pictură: Andrian Bersenev
Visez atât la tine că ți-ai pierdut ființa
În toate risipită ca o lumină-a verii
Iar chipul tău e pajiștea tăcerii
Ce-alungă oboseala, suferința.
Visez atât la tine că faptele sunt vis,
Și visele sunt fapte cum trebuie să fie:
Închipuiri și poama lucind pe farfurie,
Dorință, împlinire și râvnă și dichis.
Visez atât la tine că ești un singur gând,
Ca fericirea-n care îți contopești ființa,
Ca zâmbetul ce-aduce cu sine biruința
Oșteanului de rând.