Ajunsese la marginea pădurii adolescenței, trăia acea ultimă clipă cînd te mai bucuri încă de umbra și adăpostul visurilor, dar vezi deschizîndu-se în cîmpie, sub strălucirea soarelui, drumuri lungi și albe. Spre care drum îți vei îndrepta pașii? Nimic nu te grăbește să alegi. Sufletul zăbovește rîzînd și le alege pe toate. O fată fericită, pe care n-o tulbură grijile de fiecare zi, care strălucește de dragoste și are brațele pline de speranțe, vede zeci de vieți deosebite înfățișîndu-se inimii ei și, înainte de a se întreba: „Oare care-mi place mai mult?”, cuprinde cu brațele tot buchetul pentru a-i simți parfumul. În închipuirea ei, Annette gusta rînd pe rînd viitorul în tovărășia unuia sau altuia, lăsa mărul mușcat și începea un altul, apoi se întorcea la primul, în sfîrșit încerca un al treilea, fără a se hotărî pentru vreunul. Vîrstă a nesiguranței – fericită la început – vîrstă plină de avînt, dar care cunoaște curînd oboseala, amărăciunile copleșitoare și, uneori, chiar și îndoialad eznădăjduită.
Romain Rolland – Inimă vrăjită
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu