Dragan Ilic Di Vogo Art
Miroase-a vânt, a soare ars, a brumă,
În ochi, o lume-ncet mi se destramă,
Cohorte de-amintiri mă prind din urmă
Pe drumul vieţii sângerând în toamnă.
Stau lângă-un zid. O iederă-l sugrumă.
La poale, mişună furnici flămânde,
Miroase-a vânt, a soare ars, a brumă
Şi aş pleca departe, dar n-am unde…
În zidul cel bătrân o inimă se surpă,
În turn răsare luna cu oasele subţiri,
Sângele în valuri spre ceruri parcă urcă,
Cu toamnă, cu ruine, cu doruri de iubiri…
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu