Emile Vernon Art
N-aveam nimic să-i ofer, decât o fire plină de contradicții cumplite, plină de amintiri dureroase; n-aveam nimic să-i ofer, decât dragostea mea fără margini cu miile ei de griji, cu miile ei de speranțe, agitate; ea, în schimb, stătea acolo în fața mea, în frumusețea-i statornică, simplă, în zâmbitoarea-i desăvârșire, și toate dorurile, toate visurile ființei mele muritoare, ah! tot ceea ce geniul vestește în orele aurii ale dimineții despre sferele de sus, toate se găseau împlinite în acest suflet calm și unic.
Friedrich Hölderlin, în Hyperion
