Mark Demsteader Art
Cel mai nefericit dintre nefericiți
este cel care nu mai are nimic ce să piardă,
cel căruia totul i-a ars
și care el singur nu poate sa ardă.
Și, totuși, arde pe dinlăuntru
fără să piară,
și flăcările sunt nevăzute și veșnice,
cu gheare de fiară.
Ar vrea sa se stingă și nu poate
și apa lui este foc
și umblă ținându-și fruntea în palme
din loc în loc, fără de loc.
Cât îl cunosc pe cel care
nu poate sa se stingă și umblă mereu
și adoarme pe un rug, crezând că o să devină altul,
și se scoală și spune: - Sunt tot eu, sunt tot eu.
(Elegie pentru floarea secerată,1967)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu