Charmaine Olivia Art
Revăd gura ta cea domoală
(Marea vine-n întâmpinarea nopților)
Și cavala șoldurilor
Căzându-ți în agonie
În brațele mele ce cântă,
Și aducându-ți un somn
Ce-ți dă culori și o nouă moarte.
Și cruda singurătate
Ce-o află orișicine-n el, dacă iubește,
Acum un mormânt nesfârșit,
De tine mă desparte pe totdeauna.
Iubito, îndepărtată ca-ntr-o oglindă...
(traducere de Mion Radu Paraschivescu
și Alexandru Balaci)
