Foto: Serg Piltnik
Suflet : cer întins pe-o seară
Tristă ca un zvon de-argint,
Prin ce magic labirint
Paserile-n tine zboară ?
Zile cu obraz de moarte
Şi cu zîmbetul fugar,
Vreme, fumuriu ogar !
Ce aproape, ce departe...
Dau să scap - de tine nu pot.
De-nflorire şi de spini
Stau legat cu rădăcini,
Trainic, ca de cer, un clopot.
Scriu - şi litera îngheaţă.
Cînt - şi sunetele pier.
În cenuşă doruri cer
Veşnicie şi viaţă.
Cresc prin foile uscate
Viorele, flori adînci.
Primăvara să n-o plîngi,
Nici iubirile brumate.
Suflete prin tine zboară
Toamne, frunze, amintiri...
Au fost vis şi ispitiri :
Fă-le aripa uşoară.