Foto Art: Thomas Dodd
Sufletu meu, nufăr pe ape,
Gându de-acum, val moleșit,
Viața-n zadar vrea să mă-ngroape.
Totu-i sfârșit.
Dragostea mea, apă înceată și verde
Între nămoalele moi,
sufletu meu, albele foi își pierde,
albele foi ...
Cad înserări, triste,-n târziu lâncezite;
palide zări. Soare rănit
trimite nopții pe nesimțite
somn vestejit.
Stelele, vechi luminițe de ceară,
doru trecut din pierdut înnoiesc,
moarte destine din tine-au să ceară
jocu firesc.
Sufletu-nfrânt – intră ca nufăru-n ape,
Tot mai adânc, în el adâncit ;
Totu-i departe, totu-i aproape ... tot
În sfârșit.
via
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu