Stelele influențează, nu ordonă
*
Și tot nu știam adevărul. Se poate oare să ajungi să cunoști cu adevărat un alt om, fie și superficial ? Cum ești tu, în ființa ta lăuntrică ? Marg... mă auzi ? Cine ești tu în ființa ta lăuntrică ?
*
Nu mi-o amintesc foarte clar pe mătușa Deborah, așa cum nu poți distinge niciodată destul de clar lucrurile care sunt prea apropiate de tine.
*
Nu o mai văzusem niciodată până atunci. Mă întreb câţi oameni am privit în viaţa mea fără să-i văd de fapt. Mă apucă spaima dacă stau să mă gândesc. Şi iarăşi, o paranteză. Când doi oameni se întâlnesc, fiecare îl schimbă întrucâtva pe celălalt, astfel că, în locul fiecăruia dintre ei, apar doi oameni noi.
*
Acum, gândindu-mă la toate astea, cred că nu este atentă la ce vorbesc, pentru că nici eu nu mă adresez ei, ci unui ascultător obscur, ascuns în mine însumi.
*
Adeseori m-am gândit cât de mult depinde felul în care te exprimi de omul care te ascultă.
*
Îmi imaginam această zonă tainică şi fără odihnă a creierului meu ca pe o apă neagră, adâncă, stătătoare,un loc de depuneri de unde nu ies la suprafaţă decât contururi neclare (...)
Cred că unii oameni au un acces mai intim decât ceilalţi în acest loc de taină - poeţii, de pildă.
John Steinbeck, în Iarna vrajbei noastre
