Cântecul negândit tresare totuşi în mine
din şuvoiul vegetal al vieţii desprins
circuit pierdut ca un fior solar în goluri -
câte cuiburi în zodii şi-ascult prin lumi ?
Ţie
îți dărui această năzuință fluidă a ființei
ca o fântână în salt, femeie către femeie, lumină avânt în lumină
simte-o:
întețirea în suire ca ploile din ogoare cu geamătul în râpi
până nu încerci brațele de lut
și nici cunoști pe gura lui flămândă
sângele îngerului decăzut.
