Dacă mă uit în urmă ... - Hermann Hesse

Juan Fortuny Art

Dacă mă uit în urmă, din afară, la viaţa mea, ea nu pare deosebit de fericită. Şi totuşi, cu-atât mai mult nu-mi este îngăduit s-o numesc nefericită, cu toate greşelile ei. La urma urmelor, este chiar o mare nechibzuinţă să-ţi pese prea mult de fericire sau nefericire, pentru că îmi închipui că aş renunţa mai greu la cele mai nefericite zile din viaţă decât la toate cele fericite. Dacă, într-o viaţă de om, are vreun rost să accepţi inevitabilul în mod conştient, să savurezi cum se cuvine binele şi răul şi să-ţi cucereşti, pe lângă destinul exterior, unul lăuntric, mai adevărat, neîntâmplător, atunci înseamnă că viaţa mea nu a fost săracă şi nici rea. Dacă destinul exterior a trecut peste mine, ca peste toţi ceilalţi, inevitabil şi de zei rânduit, soarta mea lăuntrică a fost chiar opera mea, a cărei dulceaţă sau amărăciune mi se cuvin şi pentru care gândesc să-mi iau toată răspunderea.

Hermann Hesse, Gertrud