George Dmitriev Art
Ad doram
Frumoasa-i Marea ca și tine,
Tu, ca o soră-i semeni ei;
De-atîtea adîncimi sunt pline
Și undele-i și ochii tăi !
Și cum, cînd ochiul meu măsoară
A Mării adîncimi și stînci,
Așa ființa-mi se-nfioară
Cînd cat în ochii tăi adînci.
Frumoasă-i Marea și grozavă
Cînd vîntu-o strînge-n btațul lui !...
Pe sînul tău mă simt o navă
Plutind... în paza Domnului !...
Ș-ades uitat, cînd luce Luna,
Pe valul sînului tău cald –
Mă simt amenințat totuna
Ca și pe valu-i de smarald !
Și totuși scris imi este mia, –
Frumoaselor nemarginiri !
Să vă iubesc cu nebunia
Nemărginitelor iubiri !...
Și vreau, la ceasul cel din urmă,
Să mor pe sînul tău cel cald
Și îngropat să fiu pe urmă
În unda Mării de smarald !
...............................................
