Robert Strong Woodward Art
O netedă iarnă de-acuma se lasă,
Ce fragedă-i lumea sub simple zăpezi,
Ia sufletul drumul și vine acasă,
Cu el la fereastra visării te-așezi.
La para din vatră vin umbre firave,
Căldura dilată un fir de-amintiri...
Ce boare de lapte și ierburi suave
Te-adie deodată ? O, nu-s năluciri.
Ascute-ți privirea pe albul de-afară,
O urmă-nghețață îți stăruie-n prag,
E ciuta pădurii ce noaptea coboară
Să-ți spuie ca-n vremuri că încă-i ești drag.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu