Gellee Claude (Le Lorrain)
Mă tem de tine. Farmecul chemării
Sirenelor adâncul îmi străbate...
Priviri...tăceri...surâsuri vinovate...
Mă tem de tine ca de unda mării.
Mă lasă-n trista mea singurătate!
M-am învăţat cu gândul renunţării
La tot ce mi-ar deschide poarta zării
Şi rănile abia cicatrizate.
Mi-aş rupe iarăşi inima în două...
Nu mai e loc în sufletu-mi de-o nouă
Plecare spre noianul de himere.
Sunt obosit de toate câte fură...
În asfinţitul paşnic ce mă fură
Mă tem de tine ca de-o renviere.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu