Te regăsesc și iar te pierd supus,
Iubirea-i când în floare, când se stinge
De parcă fierul brumei o atinge
Și-o vestejește-al toamnelor urcuș.
În primăvară iarăși ea învinge,
Toți mugurii mi-o cântă-n ramuri sus,
Eu uit atuneaultimul apus
Și-o simt sălbatec clocotind în sânge.
Ce dacă-n jur plutește vreo tristețe...
N-o lua în seamă, scumpă tinerețe,
Tu piatră cea mai sfântă-mi ești acum!
Nu fă din steaua bucuriei scrum !
Căci, tânăr încă, și-încă de mai sunt
O să mai vină ea și-o s-o mai cânt.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu