Întoarcerea dragostei în noaptea tristă - Rafael Alberti

phatpuppy art

Ce sunt fără tine, dragostea mea ? Spune-mi ce-aş fi

fără acest puternic şi dulce zid fraged

care-mi dă lumină cînd îmi dă umbră,

vise, cînd fuge din ochii mei ?

Nu pot să dorm. Cîte aurore,

obscure, fluturînd braţele prin întuneric,

fără să te găsesc, dragoste ! Fără tine,

cîte amare lovituri de sare peste gură !

Unde eşti ? Unde eşti ? Spune-mi, dragostea mea.

Mă asculţi ? Nu mă simţi

sosind ca o lacrimă care te cheamă

în noaptea asta, pe deasupra mării ?

(mondo-poesia.blogspot.ro)

Întoarcerea dragostei prin pădurile nopții - Rafael Alberti

Consuelo Parra Art

Pădurile, pădurile se-ntorc, pe unde-odată

iubirea revărsată se înţepa în spini,

ca un pîrîu de stele incandescente, mici,

cu sînge foarte dulce, un fericit pîrîu.

Pădurile de noapte, cu dragostea tăcută,

ce doar pulsarea sevei în frunze o aude

şi-n piepturi răsuflarea cu ritmul ei adînc,

şi tresărirea ţărnii şi-a cerului pe umeri ;

ce dulce mîngîiere, să nu pierzi amintirea,

să ai privirea plină de tot ce-a fost odată,

de nopţile afunde în care-amoru-n flăcări

avea-n păduri lăcaşul, ca unic Dumnezeu.

(mondo-poesia.blogspot.ro)