Federico Bebber (foto art)
Când ani și secole or să strămute
ștergând din amintire pe poet
și-aceste versuri licărind discret,
vor sta-n răscrucea graiurilor mute;
când alte stele-n cer, peste făget,
își vor aprinde tânăra virtute
și dragostea va înflori mai iute,
și vârstele vor trece mai încet;
când fiecare clipă, ne-ndurată,
va pune peste lucruri o durată
de patimă și vis, sub zmalțu-i mat:
cenușa mea, în urna de pe stâncă,
fidelă ție, tresari-va încă
în flăcările ce m-au consumat.
