8 martie 2015

Eseu (4) - Nicolae Dabija

Saranikolai Art

Se pierd, se mută, Doamne, cum,
acele linii, ca într-o ceață adâncă,
dincolo de care cuvintele nu mai pot exista,
pe când sensurile continuă încă.

Inexprimată rămâne ideea
și sângele veșnic, fierbintele;
risipă de cuvinte e poezia,
risipă de poezii sunt cuvintele.


Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...