An He Art
Aşadar, condiţia dintâi şi cea de căpetenie pentru fericirea vieţii noastre este ceea ce suntem, personalitatea; – fie numai fiindcă este statornică şi lucrează în toate împrejurările şi fiindcă nu este supusă sorţii, ca bunurile din celelalte două rubrici şi nu ni se poate răpi. În acest înţeles valoarea ei se poate numi absolută, în opoziţie cu valoarea numai relativă a celorlalte două. De aici urmează că binele sau răul, ce-l pot aduce unui om împrejurările dinafară, este mult mai mic decât se crede.
Singurul lucru, ce în această privinţă stă în puterea noastră, este de a ne întrebuinţa personalitatea dată spre cel mai mare folos ce-l îngăduie, urmărind numai scopurile care-l corespund, căutând modul dezvoltării ca este tocmai potrivit cu ea şi ferindu-ne de toate celelalte, alegând prin urmare condiţia socială, ocupaţia şi traiul cu care se poate împăca.
Arthur Schopenhauer, în Aforisme asupra înţelepciunii în viaţă
