Barbara Baldi Bargiggia Art
Există lacuri reci, subpământene,
ce n-au deasupra lor nici cer, nici vânt,
nici brazi care să pipăie-n antene
ecoul universului, răsfrânt.
Doar amintirea unor ere stinse
le tulbură cu-n cer multicolor
din care-o stea de aur se desprinse
iluminând, un timp, nămolul lor.
Așa vor fi și ochii mei, o dată:
pustii și orbi și astupați cu lut.
Dar voi vibra la raza dezmierdată
cu care-n clipa asta i-ai umplut
tu - stea ce-ți scrii ieșirea din vestminte
pe iris, cu funingine fierbinte...
